Hey! :)
Nu am avut o zi prea buna,dar vreau sa-mi astern cateva ganduri pe-aici. Chiar a fost o zi plictisitoare,obisnuita, deci nu stiu de ce am chef sa scriu... uatevar!
De cateva zile,am stari diferite,care se rezuma la 'vreau sa plec!' si-atat. Da,vreau sa plec,aproape oriunde. Vreau la mare,sau la munte,sau la casuta aia de la tara, unde traiau stramosii mei,once...sau oriunde,in Romania,ca nu am pasaport :D. Vreau sa ajung in locuri in care nu am mai fost,in luna mai. De ce luna mai?! E simplu - pt ca vreau sa plec!Si-atat!E tare urat sa ai dor de duca si sa nu ai cu cine... Dar imi voi lasa,momentan,durerile deoparte. Caci nu vreau sa aberez despre neplacerile mele,atata vreme cat voi (care sunteti 'voi',nu stiu...probabil 'cititorii acestui blog',daca exista) inca imi cititi postarile.
De cate ori vad copaci cu frunze verzi,fresh,sau cerul cu toata gama de nori pe el,si printre ei,un soare inocent,dar care isi cunoaste bine puterile,ajung sa ma gandesc la viata. La placerile vietii,la durerile vietii,la amintirile vietii - la viata,in adevaratul sens al ei,pe care nimeni nu-l cunoaste,pe deplin. E cea mai complexa 'proprietate' a fiecaruia dintre noi; modul in care alegem sa traim - ce spunem,ce facem,ce hotaram,si cum...sunt hotarate de noi,pana la ultimul detaliu. Viata nu ar putea fi schimbata,dar ar putea fi imbunatatita. In acelasi timp,ar putea fi inrautatita. Si totul se rezuma la deciziile noastre,la mintile,la dorintele noastre. Este cel mai dificil joc de puzzle,dar,totusi,atat de simplu... Acum cativa ani,cand eram mai mica,gandeam ca viata este ca un fulg de nea - pleaca din cer,calatoreste pana spre pamant,apoi moare,in mana unui copil,pe o masina,sau pe asfaltul rece si umed - sfarseste tragic . De-asta suntem oameni,sa suferim,dar sa avem si bucurii. Caci de nu ar exista si durere,ce ar fi viata?!... In aceleasi momente in care mi-am imaginat viata ca un fulg,ma gandeam si la alta versiune,mai putin inocenta. Viata ar putea fi asemuita cu o tigara aprinsa. Unele ard mai frumos,incet,altele mai urat si repede,dar depinde de noi cum arde fiecare. Din toata 'povestea' asta,vreau sa subliniez ca viata fiecaruia e dirijata de el,si din punctul meu de vedere,e cea mai mare libertate posibila (pe langa libertatea de gandire).
Later edit: Face cineva schimb de vieti? :>
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu