Mara

Declar sezonul de vacanta deschis! Aproape oficial,a inceput vacanta de vara,iar eu incerc sa ma bucur de fiecare minut al acesteia. :) Pentru vara care deja a inceput am idei multe,bani nu atat de multi,si dorinta de explorat 'noi tarmuri'. Insa nu stiu cat ma va ajuta,vara trecuta eram tot cam la fel,lipsind ideile. Voiam sa plec undeva,oriunde,insa nu stiam exact unde sa plec. De obicei,sunt hotarata pe ideile mele,insa atunci,nu aveam pe ce sa fiu... Lipsita de griji,cu spirit de aventura,si cativa bani pusi 'la ciorap' :)),sunt gata pt o noua vacanta de vara. Sper sa am parte de o vara frumoasa,relaxanta,dar totusi,nu foarte relaxanta (inca-s tanara!) si distractie. :) Voi vedea ce va fi,si voi despica firu-n patru pe-aici,la momentul potrivit.
In alta ordine de idei,abordand un alt subiect,tin sa mentionez ca pt prima data mi s-a intamplat sa merg pe strada si sa nu aud nimic in jur. Liniste. Undeva,departe,se auzeau niste gandacei,si broscute. Doar liniste. Nicio vorba,niciun raset,nicio gluma de taran obosit,la care sa rada ceilalti,incantati. Liniste. A fost ciudat. Eram obisnuita cu sunetul orasului. Cand trece cate o masina,de obicei,cand se asculta muzica in masina aceea,eventual cativa oameni nesimtiti,cu ceva mai mult alcool 'la bord',razand si facand glume; cand mai trece cate un tanar,vorbind la telefon pe un ton nepoliticos sau injurand persoana de la 'capatul firului'. Au fost printre cele mai frumoase 5 minute pe care le-am petrecut vreodata. Tocmai inainte de asta cu cateva minute,imi imaginam ca priveam un sfert din Ploiesti,si 2 sate si jumatate luminate,in timpul noptii,de pe un deal din apropiere. Pentru mine,acel sentiment pe care l-am avut o singura data pana acum e unic. Nu poate fi comparat. Nu am mai vazut pana acum nimic atat de impresionant. Poate ar fi altfel daca as vedea turnul Eiffel,luminat noaptea,sau un lac mare si adanc,cu salcii pe mal. Insa,deocamdata,in mintea mea sta doar panorama de pe acel deal. Ascult Luna Amara si ma bucur,din nou,ca e vara. In timp ce paseam in seara asta,pe asfaltul proaspat,imi treceau prin minte zeci de idei. Ar fi meritat sa fie puse aici macar jumatate din ele. Dar eu imi transpun ideile asa cum imi rasar in minte,nu incerc sa le 'replantez' dupa ce ele deja s-au 'ofilit'. Momentan,mi s-au 'ofilit' toate ideile. Zero barat. Probabil e de la melodie - Mara. Imi place melodia asta mult... oare cum arata Mara?! Cred ca e satena,cu ochii negri,ca mura,cu buzele de o culoare pala,usoara,putin stearsa. Mara nu are ganduri negre. Ea gandeste pozitiv,insa are un defect - e egoista. Da,asta e motivul pt care a plecat...l-a lasat pe el singur,si nu i-a mai pasat de sentimentele acestuia. E a nimanui acum,dar crede ca e mai bine asa. Mara e atat de inocenta,si totusi,atat de...matura. Nu,nu e asta cuvantul. E nepasatoare. Nu are sentimente. E...Mara. Atat de plina de mister si atractie,si totusi,atat de detasata de sentimentele celor din jur... Mara se regaseste in noi.In mine,in tine,in ei. Si Luna Amara canta despre fiecare dintre noi. Mara suntem cu totii.